vineri, 3 octombrie 2008

Imi placi?

Imi placi?
De-mi placi,
Nu sunt convins!
Dar sigur, stiu,
Ca m-am surprins
Gandindu-ma intens, la tine.

Ce m-o fi apucat?
Mi-am zis! Si gandul
L-am sufocat in mine; Sa nu-mi scape,
Sa nu-i fiu sclav.
Ca vezi, oricum,
E mult mai bine Sa-ti apartii,
Sa nu depinzi de nimeni!

Asa-mi spuneam,
Pe cand reflex, sunam,
La numarul ce-ti apartine.

Ce noroc! Nu mi- ai raspuns.
Si faptul, ma fortifiaza!
Dar, pana cand?
Cat ma va tine?
O liniste, ce fara tine,
Nu are noima,
Nu-mi face bine?

2 comentarii:

Anonim spunea...

imi..place :)

Solitaire spunea...

LaLOKA,
Ai citit Orele astrale ale omenirii, de Stefan Zweig?
Coroboreaza titlul cu necunoasterea ta de sine, enuntata mai inainte!