Curajul de a fi

Curajul de a actiona este cheia tuturor succeselor.Desigur, curajul sustine perseverenta, el stimuleaza riscul, imaginatia si cine mai stie ce aspecte spirituale ale prosperitatii. Dar, aceasta fateta imi lipseste cu desavarsire, ramane alta resursa pentru o completare decenta a veniturilor personale: loteria! Cu speranta naivitatii infantile sau senile, dupa caz. Odata abordata ideea , ramane s-o studiez in plan strict iluzoriu. Oricum o specie de curaj implica si iluzia castigului la loto, avand in vedere tainele si abisurile existentei umane.I-as spune curajul abandonarii de sine in mrejele sansei nesperate.Pe curand!

Corina Cretu,europarlamentar roman, veritabil!

Preocupat de blogul Oanei Niculescu Mizil, implicit de gazda lui, am descoperit tarziu, blogul Corinei Cretu;dupa ce am vazut-o la emisiunea Nasul, B1 tv.Tot acolo, am aflat si de Oana.
Corina,cu o nota sensibil nostalgica, a remarcat, in emisiune, lipsa unor legaturi, mai stranse; ca o expresie de solitudine a colegilor sai, daca bine am inteles. Si m-am intrebat:De ce ? Ce ne determina? Cuprins de starea exprimata,m-am gandit la imaginea:Sobrietatea unei europarlamentare romance. Ne lipseste sociabilitatea? Nu afecteaza impactul diplomatic?

Mai bine ca n-a facut-o!

La sinteza zilei de ieri 23.02.09., intr-o ambianta selecta,Gadea a incercat, in stilul sau ocolit, sa aduca vorba despre T. Basescu, invocand tacerea goetheana(zic eu) a acestuia. Mai bine ca n-a facut-o!, a continuat A. Nastase. In stilul fulgurant ironic ultrafin al lui A.N., remarca a fost de un sarcasm ciceronian. Basescu l-ar fi aprobat, si gustat , cu toata pofta lui de viata. El, Basescu, traieste mai bine decat ne inchipuim, sarcasmul veritabil; de aci, si rautatea lui verbala, devenita proverbiala!

Romanul si spertul.

La Sinteza zilei de ieri,22.02.09, Mircea Badea a lansat o sugestie socanta, dar potrivita Italiei. Si anume: n-ar fi mai eficienta decat intalnirea diplomatica, o tratare directa, printr-o valiza cu bani, inmanata ziaristilor italieni inraiti, care ne calomniaza compatriotii? Socanta idee , si prin ineditul ei si prin valorificarea pragmatismului mercantil romanesc. Bravo Badea, ai revelat complexa personalitate romaneasca. Bravo!, pentru ca, de ce sa ne rusinam de a fi noi insine?

Port ilegal de creier?

Ana - Maria Prodan(!) ,a spus despre o proasta care a insultat-o, ca poate fi acuzata de "port ilegal de creier". Gura pacatosului, adevar graieste! Corect, trebuia sa spuna ca poate fi acuzata de "simulare de port de creier". Erau chit!

marketing- inteligent!

La emisiunea VIP a lui Cristian Brancu, participa uneori si sotia acestuia Oana Turcu, sa-l ajute, cu destul succes. Problema este alta: din cate stiu, in orice emisiune se tem ca dracul de tamaie sa pronunte nume, cuvinte sau altceva, ce ar putea sugera aspectul de publicitate. Cei doi, mai ales ea,au transformat foarte abil momentul dat, intr-un prilej de a-si face reclama produselor cosmetice, folosind daruirea de seturi de asemenea produse, participantilor la emisiunea respectiva.Mai ales in cea de ieri, duminica 23 februarie crt., protagonista , glumind, a mai facut un pas, simuland o lectie de masaj, pe chelia lui Lupu Rednic, in ipostaza prezentei sotiei acestuia, Cornelia Rednic. Publicitate? Duplicitate? CNA-ul ce pazeste? Unde-i lege, nu-i tocmeala! stiu eu. Si asta, la Antena 2, unde Mihai Gadea, director, face, in emisiunea Sinteza zilei caz de incalcarea legilor de catre oficialitati/politicieni? Dar, patronul Voiculescu ce pazeste? Senatul nu este un for legislativ? Sau daca se poate sa incalcam legea prin omisiune (cum zice proverbul: hotul neprins e negustor cinstit?), s-o facem cu divertisment,pentru rating! Gresesc? Ma poate lamuri cineva?

Intuitie?

Ca ministru de externe, il consideram pe Geoana, infailibil. Si-l doream Sef la PSD; Nastase neavand fler la oamenii de caracter. A parvenit in presedinte, dar rezultate dezolante; mai ales dupa negocierile preliminare alegerilor parlamentare, purtate de ilie sarbu de la Cluj, care ,au dus, cred eu, la complexul de subordonare Basescu- PSD. De aci, necazurile care au urmat; si, inca odata, s-a vazut ca in cuvantul unora, nu te poti increde , orice le-ai aduce pe tava: in cazul in speta, PSD-ul. Greselile constientizate, se rascumpara, daca ai taria necesara;geoana n-a facut-o dandu-si demisia, sau transferand puterea unuia mai puternic decat el; conjuctural. L-am considerat pe vanghelie, a fi inlocuitorul virtual; am spus asta , pe blogul Oanei Mizil; reactia a fost zero.M-a surprins.Fata de Vanghelie? Nici altii n-au reactionat. Tot Geoana s-a dovedit mai inteligent ca ei.Bravo lui! Pacat ca nu are si taria de caracter in fata lui Basescu, pe care ar putea sa-l surclaseze. Ce pacat insa, ca necurajul se simte de catre electorat, si urmeaza infrangerea! Dar pana la electorat, este Basescu, si el profita din plin de aceasta frica a lui Geoana, de a zice NU, in momentele decisive; si, de aci, pierderile PSD, in aprecierea electoratului sau, pe perioada guvernarii; lui geoana, i-e bine, dar social- democratiei, ba! Ziceam ca-i inteligent! A intuit pericolul in Vangelie, si-l indeparteaza ca preocupare de Bucuresti, prin proiectul Scoala Ardeleana. S-ar pute sa fie benefica ideea, prin limitarea influentei clujene asupra vietii interne de partid. Oricum, Bravo Mircea Geoana! Si umbla la Curaj!

Multumire

Ochii scrutati, pentru tine,
Privesc indelung catre cer
O vorba buna poate-mi vine
Ofranda, sa-ti ofer.

Nu o gasesc, dar o mai caut
Tu meriti , ce-i mai bun in lume!
Si-am sa privesc intens la stele
Ca aleas-a dintre ele,
Sa licare mereu spre tine,
Asa cum imi doresc, si Sper...

Scrisori pentru Geta(3)

Am mai facut cateva incercari sa-ti scriu dar, n-am reusit sa aranjez pagina si pana la urma, am pierdut scrisul Ieri, am incropit cateva versuri pe care, la fel, le-am pierdut, din necunoasterea manuirii calculatorului.Azi, insa, nu ma las; am sa-ti povestesc ceva nostim- amar; ceva in genul: bine spui, rau gasesti!
S-a intamplat acum doua saptamani; m-am dus cu niste facturi de-ale Vioricai, sa le platesc pt. bloc. Ma opresc la primul ghiseu, si, conform obiceiului meu de aproduce bucurie, oriunde m-as afla, ii spun casierei: chipul dv. este foarte expresiv! Cu un ton linistit si decent. Stiu, mi-ati mai spus-o, mi-a raspuns ea , pe un ton, pe care nu l-am inteles a fi nemultumit sau incantat .Ma aplec nedumerit spre ea, sa pricep situatia; si o aud: nu-si are rostul oasemenea discutie intre client si functionar, declara ea bosumflata, numarand nervoasa banii. Stiindu-ma de buna credinta, ma aplec si-i spun ca am vrut sa-i mai inseninez clipele petrecute in ghiseul respectiv, monoton si trist, asa parandu-mi mie, care veneam de afara, unde era o vreme minunata. Nimic. Mi-a dat chitantele, si a plecat ca din pusca; i-am vazut din fuga, spatele, cu un fund mare si jos, tremurand ca o piftie.Pentru o clipa masculul jignit din mine, s-a intrebat ofensat: oare asa o tremura si in pat? N-ar fi rea bucatica! cu ochii inchisi, n-ar mai conta ca imbratisezi un monstru! Si mi-am, propus sa ma las de politeturi, desi intotdeauna am fost rasplatit cu zambete de recunostinta.Peste o luna, la o alta plata,am dat din nou peste ea. Ca si cand mi-ar fi citit gandurile, m-a privit piezis si ostil. La sfarsit, n-am apucat sa-i mai multumesc. A disparut la fel de intepata, ca si prima data. Iar eu, m-am intrebat daca nu cumva gandurile mele vorbesc.Povestea nu-i frumoasa, dar interesanta prin ostilitatea comunicarii mute. Te sarut.

Scrisori pentru Geta(2)

Este foarte interesanta, pentru nostimada ciudateniilor pe care ni le poate juca intamplarea, fie si la nivel virtual(de Internet), continuarea acestei intamplari create absolut intuitiv de protagonista ei ca un joc de artificii vesele , menite sa ne insenineze fie si pentru o clipa. Continuarea s-ar putea numi: Sa nu crezi in coincidente? Ba chiar, fara nici o aluzie intepatoare, as putea-o numi: “gaza a cazut in lapte si laptele s-a prins!”
S-a intamplat asa: umbland pe Internet, am dat de o poezie, destul de licentioasa, la adresa Gabrielei Vranceanu Firea, scrisa chipurile de Marius Tuca; porcosenia, desi nu parea a fi genul lui Tuca m-a deranjat, si l-am apostrofat bland,exprimandu-mi regretul ca l-am admirat pana atunci. N-am vazut ca blogul, si autorul poeziei nu aveau nimic in comun cu inteligenta si buna crestere ale lui Tuca. Altfel spus, m-am pacalit urat de tot; gazda blogului, pare-se un neprieten al jurnalistului, m-a apostrofat in termeni care nu mi-au placut.Am raspuns pe un ton molatec, fiind prima discutie in “virtual”, cum se zice; duelul a continuat pe acelasi ton, relativ neutru,timp de cateva episoade(3-4, parca), dar incarcat de tensiunea nemultumirii din mine; iti spun ca nu suport sa fiu contrazis, in intentiile mele de bunavointa. Si, a aparut ea,pacifista, cu o remarca pe care o retin in esenta ei de calmare a spiritelor, fara multe cuvinte si niciunul de prisos. Mi-am exprimat aprecierea, care in sinea ei, era poate si o declaratie de prietenie implicita.Au urmat inca 2-3 astfel de interventii, la fel de placute mie; aproape emotionante, cand, ca din senin, ceva in mine a detonat si, la un raspuns tensionat de-al meu, sa intrerupem legatura. In primele zile, am resimtit acut lipsa interventiilor ei insufletitoare, dar m-am incapatanat sa nu o reiau. In rigiditatea mea prosteasca, mi-am zis: dac-o fi sa ne mai auzim, ne vom trezi unul in fata celuilat, la fel cum s-a intamplat pe Internet. N-am rezistat insa ecoului reverberant al vocii ei, si i-am incropit cateva randuri, sub un titlu, purtandu-i numele, pe care le-am postat/pus pe blogul meu. Asta era pe la 11 noiembrie, anul trecut. Si timpul, ca de obicei, s-a scurs, asa cum o face si astazi, impasibil,fara sa-i pese de nimeni. Pana intr-o zi(pe 16 ian crt.) cand tot intamplator, ca si la inceputul nostimadei, citesc intr-un zodiacYahoo, ca ma voi reintalni cu o persoana mult dorita. Amuzat, m-am intrebat pe cine-mi doresc asa de mult, fara sa caut in subconstient, si mi-am scris compunerea obisnuita.Cand sa o postez, vad ca am un comentariu nou, la una din piese; chiar la cea despre care tocmai ti-am vorbit. M-am uitat si, cine crezi? Era ea,fata cu graiul de aur, care deja imi vizitase blogul pe10 ianuarie, ora 22:44; la circa doua luni de la publicarea articolului meu. Caut comentariul, si citesc: LaLOKA spunea:”….adauga acolo, surprinsa…wow!!! Nu credeam ca te-a impresionat atat de mult stilul meu… incat sa scrii un articol, care sa-mi poarte numele (fie el si de lume virtuala)…si am zis doar cuvinte. Multumesc, Stimabile!” I-am raspuns ca si Arghezi, a spus tot cuvinte,dar… “Cuvinte potrivite”. Iar in chip de salut, am incercat sa ma exteriorizez:”Mai astept fiorii aurei tale! Inevitabilo!”. Maine,voi continua cu extrase din corespondenta noastra –eu si ea-, electronica.Sper sa-ti placa; o voi comenta, pe unde este nevoie! Te sarut! Ionel.

Scrisori pentru Geta

Geta este sora mea . O existenta cu totul speciala, prin natura ei, harazita pe nedrept sa indure vicisitudinile unei vieti ingrate fata de nobletea ei sufleteasca.Am cunoscut-o ca o fiinta aparte, abia cand mi-am dat seama cat de bine semanam in lipsurile si parte din slabiciunile noastre. Ma gandesc de ceva timp, sa incep aceasta corespondenta, pretext spre a rememora o copilarie fericita in deplinatatea ei sufleteasca. Intre mine si Geta sunt cinci ani si o sora,Marcela.Nu voi urma cronologia desfasurarii vietilor noastre. Ma voi limita la capriciile memoriei mele, completata sau corectata de impresiunile lasate in sufletele noastre de peripetiile mai mult sau mai putin hotaratoare. Am inceput asta seara corespondenta cu tine, sa-mi fortez singur mana la a incepe o activitate de care nu sunt in stare, daca nu ma impinge cineva de la spate. Ma refer la scris, si nu numai! Chiar acum, ma dovedesc la fel de neputincios; nu reusesc,desi mi-am propus, mi-am zis eu cu toata insistenta si impresia ca asa va fi, sa nu mai deschid calculatorul, sa vad daca am primit vreun mail, pe care mi-l doresc, dar despre care sunt sigur ca nu va veni.Spusele mele, par o aberatie, un delir: sa-l auzi ca nu vrea, si totusi, sa-l vezi cautand infrigurat,ceea ce stie ca nu va primi ; chiar impotriva propriei fiinte,a propriei trairi.Foarte ineresanta aceasta faptura slaba, care totusi nu vrea sa piarda iluzia de a nu se fi inselat, speranta de a nu se fi nelinistit zadarnic. Spre exemplu, chiar acum, am sa intrerup, sa mai fac o verificare; sa vad, m-a invrednicit cu un raspuns, nu? Nu! Si ciuda ma-nboldeste impotriva-mi.Dar stii ceva, ca sa gusti concret farmecul ciudat al spuselor mele (as spune framantarilor,dar nu vreau sa cad in patetism) , voi copia si-ti voi transmite in urmatoarea scrisoare, continutul e-mail-urilor, care au dus la nerabdarea-mi de mai sus. Sper ca va fi interesant, si nu-ti va displace diversitatea intensa a capriciilor sufletului care nu vrea sa se incadreze in timp normal. Deocamdata, te pup si multa sanatate!

Lb.romana la Realitatea tv: "aere conditionate"

Auzindu-i cum isi bat joc de "almanahe" si "care este", ca si de "succesuri si esece", ai zice ca sunt cel putin G. Pruteanu. Dar cand ascultand ca toate apartamentele au " aere conditionate", ca la emisiunea Arhitectura de azi, de la Realitatea tv,iti vine sa scuipi si sa zici :este multe oare acolo care vorbeste asa? Dar masina lor umana de bascaliat va reactiona? Asi!, slaba speranta acolo unde parca-s gemeni. Cum sa observe, daca toti or vorbi asisjderea?

Poate n-ar fi rau daca le-ar prezenta scuze lui M. Vanghelie si Elenei Basescu? Asa, din minima demnitate personala !

Reactie ferma. Nu suport "tampitii de gloata"

Tampitii de gloata, dupa mine, sunt retardatii influentabili cu propaganda anticomunista. Nu ma prapadesc dupa comunisti, dar ma oftic rau de tot cand imi vad semenii idioti, manipulati de propaganda electorala revansarda. Ma intreb disperat: oare chiar asa de tampiti sa fi esit de sub comunism?
Concret,pe un blog destul de civilizat, motiv pt care-mi place sa si postez uneori,un asemenea rebut comunist, profitand de invitatia de a comenta, a trantit o tampenie cat si el,erijandu-se in sperietoare de varcolaci de pe luna.Desi scapar in sinea mea la asemenea mostre care-mi jignesc demnitatea,m-am stapanit si civilizat, l-am invitat sa nu proliferam violenta, fie si mocnita verbal. Reactia lui a fost turbata. Am inteles ca am de-a face cu un dezaxat de nr."9" .I-am replicat,cu menajamente, ca la un caz grav.Zadarnic! Turbat ca i se respinge, vezi Doamne,obolul profilactic subliminal, fata de comunism, a reactionat ca o toapa de pe centura, cocotata in cabina inalta a unui camionagiu statut, dupa multele ore departe de casa.Bucuros de reactie, s-a vazut ca s-a basicat rau de tot, vorba lui G Becali,am gasit resursele sa ma abtin, fie si pt a nu transforma blogul respectiv, intr-un maidan.Am trantit insa, o injuratura suculenta, adresata bestiei. Si m-am intrebat: oare de unde ni se trage ca avem asemenea specimene. De la comunisti,mi-am zis ca le-a obligat mamele sa nu-i avorteze. Si de la Dzeu, ca nu ne-a scapat de Ceausescu, mai devreme. Dar n-am mai injurat!M-am multumit cu talpa pusa individului. O fi priceput ceva in nebunia lui?